Sari la conținut
GrileANP.ro
Grile Istoria românilor

Constituțiile din România: grile de istoria românilor

Oamenii, societatea și lumea ideilor. Constituțiile din România.

Exersează acest capitol

Capitolul 1 din 6 · 552 de grile publicate
  • 58 ușoare
  • 282 medii
  • 212 dificile
  • 1% cu mai multe răspunsuri corecte

Testul are 20 de grile din acest capitol și se rezolvă în aplicație: progresul și greșelile se salvează în contul tău.

Alege numărul de grile

Exemple de grile din acest capitol

3 grile din 552

În acest capitol, unele grile au mai multe răspunsuri corecte.

  1. Exemplul 1#9350

    Potrivit Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris, puterile publice erau încredințate:

    • Adomnului, Comisiei Centrale și Adunării elective
    • BPuterii suzerane, Puterilor garante și domnului
    • Cregelui, Senatului și Adunării Deputaților
    • Ddomnului, Adunării ponderatrice și Adunării elective
    Vezi răspunsul corect și explicația
    • Ddomnului, Adunării ponderatrice și Adunării elective

    Statutul Dezvoltător prevedea că puterile publice sunt încredințate domnului, unei Adunări ponderatrice (Corpul Ponderator) și Adunării elective. Comisia Centrală de la Focșani ținea de Convenția de la Paris; în 1864, în fruntea țării se afla un domn, nu un rege, iar Adunarea Deputaților a apărut abia prin Constituția din 1866.

  2. Exemplul 2#9353

    Legea electorală adoptată odată cu Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris (1864):

    • Aa lărgit corpul electoral, păstrând însă votul cenzitar
    • Ba introdus votul universal pentru bărbați și femei
    • Ca acordat drept de vot numai marilor proprietari
    • Da împărțit alegătorii în colegii după religie
    Vezi răspunsul corect și explicația
    • Aa lărgit corpul electoral, păstrând însă votul cenzitar

    Legea electorală din 1864 a coborât censul și a mărit considerabil numărul alegătorilor, împărțiți în alegători primari și alegători direcți; votul a rămas însă cenzitar, iar femeile nu aveau drept de vot.

  3. Exemplul 3#9357

    Prin Constituția din 1866, proprietatea de orice natură era declarată:

    • Asacră și neviolabilă
    • Bfuncție socială, limitată de stat
    • Cbun comun al întregului popor
    • Dproprietate exclusivă a statului
    Vezi răspunsul corect și explicația
    • Asacră și neviolabilă

    Articolul 19 al Constituției din 1866 prevedea că proprietatea de orice natură, precum și creanțele asupra statului, sunt sacre și neviolabile, consacrând principiile liberale ale vremii.

Celelalte 549 grile se rezolvă în aplicație, cu progresul și greșelile salvate în cont.

În tematica oficială

Admitere 2027

Denumire în tematică: Constituțiile din România. · ultima verificare: 7 octombrie 2026

Sursă: Tematica și bibliografia pentru proba scrisă – Decizia directorului SNPPCB nr. 400028/SNTOBC/09.03.2026 · Școala Națională de Poliție Penitenciară „Constantin Brâncoveanu” Târgu Ocna · versiunea Decizia nr. 400028/SNTOBC/09.03.2026
Vezi toată tematica

Începe pregătirea chiar azi

Rezolvă grile pe capitole, repetă greșelile și urmărește-ți progresul până în ziua examenului.